Evidența deșeurilor pentru firmele funerare: ce raportezi și ce riști dacă n-o faci
Firmele de servicii funerare, pietrărie și florării au obligația de a ține evidența gestiunii deșeurilor conform OUG 92/2021 și HG 856/2002. Ce coduri folosești, ce raportezi la APM și amenzi de până la 40.000 lei.
O firmă de pompe funebre cu punct de îmbălsămare care aruncă deșeurile de la tanatopraxie în pubela de gunoi menajer încalcă legea de două ori: o dată fiindcă n-are evidența cerută, a doua oară fiindcă tratează un deșeu periculos ca pe unul obișnuit. Amândouă se văd la primul control al Gărzii de Mediu, și amândouă se plătesc.
Cadrul nu iartă mărimea firmei. Articolul 48 din OUG 92/2021 obligă orice producător de deșeuri să întocmească și să păstreze evidența gestiunii deșeurilor generate. Clasificarea și codificarea se fac după HG 856/2002, actul care aprobă lista europeană a deșeurilor și modelul de registru. Nu contează dacă ai un angajat sau cincizeci. Dacă generezi deșeu, ții evidența. Un simplu birou, care produce doar hârtie și ambalaje, tot intră sub incidența legii.
Sectorul funerar generează însă un amestec mai divers și mai neplăcut decât crede lumea, și diferă mult după ce faci.
Partea sensibilă e la pompele funebre cu punct de îmbălsămare. Mănușile, echipamentul de unică folosință, materialele contaminate, soluțiile de îmbălsămare și resturile biologice sunt deșeuri asimilate celor medicale. Se încadrează la capitolul 18 din lista de coduri (deșeuri din activități de asistență a sănătății umane), multe marcate cu asterisc, adică periculoase. Normele tehnice și sanitare aprobate prin HG 741/2016 o spun direct: prestatorul e obligat să încheie contract cu firme specializate pentru deșeurile din îmbălsămare și tanatopraxie, „asimilabile deșeurilor medicale". Nu merg la gunoiul obișnuit și nu le ridică orice colector, ci urmează regimul, mai strict, al deșeurilor medicale.
Atelierele de monumente au altă problemă. Molozul de la cavouri și placări e deșeu din construcții și demolări (capitolul 17), iar pulberea și nămolul de la tăierea și șlefuirea marmurei și granitului intră la capitolul 01 04, procesarea mineralelor nemetalifere. „Le las pe teren, sunt doar pietre" nu ține în fața unui inspector.
Florăriile funerare și producția de coroane generează deșeu vegetal biodegradabil (grupa 20 02) și ambalaje de plastic și carton (grupa 15 01). Iar orice sediu, indiferent de activitate, produce menajer amestecat (20 03 01), hârtie, plastic, electronice și tonere uzate. Dacă îți întreții singur dricurile și autospecialele, apar și uleiuri uzate și baterii, ambele periculoase.
Codurile nu sunt decorative. Se atribuie pe 6 cifre, pornind de la activitatea care generează deșeul, iar folosirea unui cod greșit e ea însăși abatere. Ambalajele, de exemplu, merg mereu la grupa 15 01, nu la 20 01, oricât ar semăna cu „gunoiul de birou". Dacă nu ești sigur de încadrare, nu ghici. Un consultant de mediu îți face lista de coduri o dată și scapi de discuții la fiecare control.
Evidența în sine e un registru ținut pe fiecare tip de deșeu, structurat pe patru capitole: cât ai generat, cât ai stocat și transportat, cât s-a valorificat și cât s-a eliminat. Se completează lunar și se centralizează anual. La control, inspectorul cere registrul plus documentele care îl susțin: contractele cu colectorii autorizați, formularele de transport, certificatele de valorificare sau eliminare. Fără hârtiile astea, registrul e o foaie fără acoperire.
Raportarea merge la Agenția pentru Protecția Mediului, prin aplicația SIM, pe formularul pentru generatorii de deșeuri, o dată pe an, pentru anul precedent. Termenul uzual e 15 martie, dar verifică-l la APM-ul județean, fiindcă se mai schimbă. Dacă ai ținut registrele lunare la zi, raportul e o formalitate. Dacă nu, e o noapte pierdută în martie, reconstituind un an întreg din memorie și facturi.
Ce riști dacă lipsește evidența sau nu raportezi: pentru persoane juridice, amenda e între 20.000 și 40.000 de lei, conform OUG 92/2021. Controlul îl fac Garda Națională de Mediu și APM, care pot dispune și măsuri de remediere, adică te obligă să pui evidența la punct într-un termen fix. Pentru deșeurile periculoase și cele asimilate medicale, predate sau aruncate neconform, sancțiunile cresc și se poate ajunge la răspundere penală pentru gestionare ilegală, nu doar la o amendă contravențională.
Cazurile din sector sunt previzibile. Firma de pompe funebre fără contract pentru deșeul de tanatopraxie, care îl bagă la menajer. Atelierul de monumente care îngroapă molozul în curtea din spate sau îl lasă lângă cimitir. Florăria funerară fără colectare selectivă. Și clasicul: firma care, la control, n-are absolut niciun registru, fiindcă „nu știa că trebuie". Niciuna nu e exotică, toate se amendează.
Ai de făcut trei lucruri, în ordine. Pui pe hârtie toate fluxurile de deșeu pe care le generezi și le dai codul corect. Închei contracte cu colectori autorizați pentru fiecare flux, separat pentru cel periculos și pentru cel asimilat medical. Ții registrul lunar, cu documentele atașate, ca să poți raporta în martie și să fii acoperit la control. Costul acestor trei pași e mult sub cel al unei singure amenzi.
Articol informativ, actualizat pentru cadrul legal în vigoare în 2026 (OUG 92/2021, HG 856/2002, HG 741/2016). Încadrarea exactă pe coduri și obligațiile specifice activității tale se confirmă cu un consultant de mediu sau cu Agenția pentru Protecția Mediului din județ.
